Tehnologiile deschise aduc transparență în guvernare, dezvoltare și cunoaștere
imagine la articol

ROSITehnologiile deschise din domeniul informației și comunicării (internet) aduc transparență în guvernare, dezvoltare și cunoaștere - aceasta este una dintre concluziile principale a conferinței eLiberatica, desfășurată la Brașov, în perioada 18-19 mai 2007. Evenimentul a fost organizat de ROSI (Romanian Open Source and Free Software Initiative) și Agora Media.

În timp ce clasa politică era absorbită de lupta sa sterilă pentru putere, cu referendumul privind situația președintelui sau cursa de mașini F3 din București, la Brașov avea loc un eveniment de talie mondială, unde s-au prezentat tehnologii de ultima oră, liber accesibile, și legătura acestora cu dezvoltarea socială a țării.

Agora MediaFolosirea în administrație a unor servicii bazate pe tehnologiile informatice și formatele de date deschise ar duce la o guvernare transparentă, eficientă și mult mai ieftină. Totodată o industrie informatică deschisă ar oferi locuri de muncă și dezvoltare socială la nivel local, catalizând inovația locală. Exemple și argumente găsim mai jos, în cele scrise pe marginea prezentării D-lui Jim Willis.

Prezentările generale despre cele mai reușite proiecte mondiale FOSS, cum ar fi PHP, MySQL, Apache, Firefox sau Ubuntu s-au adresat publicului larg, dar nu au lipsit nici detaliile tehnice și modelele de afaceri de succes bazate pe tehnologii libere, țintite către publicul avizat: programatori și manageri. Michael (Monty) WideniusPrezentatorii fac parte dintre inițiatorii sau promotorii proiectelor menționate, fiind unii dintre cei mai renumiți experți, dezvoltatori și antreprenori FOSS din întreaga lume: Michael (Monty) Widenius - MySQL (în foto); Brian Behlendorf - Apache; Zak Greant - Fundația Mozilla (Firefox, Thunderbird); Jim Willis - Director of eGovernment and information Tehnology, Rhode Island; Georg Greve - președinte Free Software Foundation Europe și alții.

Tehnologiile deschise sunt dezvoltate prin programe de calculator al căror cod sursă - adică descrierea operațiilor într-un limbaj accesibil omului - este publică. Acest cod se poate citi, modifica și da mai departe în mod legal, fără ca cineva să pretindă bani pentru acest lucru sau s-o limiteze prin alte mijloace. Pentru unele dintre companiile comerciale cele mai mari din domeniu cum ar fi Microsoft acest lucru este precum tămâia pentru drac - pentru alții, precum SUN Microsistems, este un mijloc de inovație și dezvoltare.

Folosind programe cu sursă deschisă (FOSS) cunoașterea devine accesibilă tuturor. Utilizatorii le pot modifica și adapta la nevoile lor specifice, se pot constitui în comunități ale căror membri se ajută reciproc, pot fi mult mai eficienți și pot economisi bani. Majoritatea utilizatorilor nu sunt interesați să învețe toate dedesubturile tehnologiei - aceștia pot primi sfaturi de la alți utilizatori în caz de nevoie sau pot obține suport contra cost dacă au nevoie de ceva urgent. În baza modificărilor de cod efectuate conform cerințelor și opiniilor exprimate de către utilizatori programul devine din ce în ce mai bun, iar accesul la versiunile îmbunătățite fiind neîngrădit, această experiență și inovație devine un bun comun.

Jim WillisPrezentarea simplă și în același timp extraordinară a lui Jim Willis despre FOSS și guvernare a arătat că folosirea FOSS de către administrațiile locale deschide calea cooperării acestora și implicit de reducere a costurilor - întrucât instituțiile pot pune în comun aplicațiile dezvoltate și îmbunătățirile lor la nivel local, fără să plătească vreo licență. Toate programele dezvoltate în cadrul sau pentru administrații ar trebui să fie FOSS, deoarece au fost plătite din bani publici, deci publicul ar trebui să aibă acces neîngrădit la ele. Totodată, arhivarea datelor în format deschis de date, cum ar fi XML sau Open Document Format, garantează că documentele publice pot fi citite de către oricine cu programe accesibile gratis. Dacă administrația folosește formate proprietare, cetățenii trebuie să cumpere programele necesare utilizării acestora, fiind forțați de administrație să cheltuie bani. De exemplu, dacă documentele administrației se arhivează în format .doc, cetățeanul interesat trebuie să dețină Microsoft office ca să-l poată folosi. În statul Massachusets toate documentele folosite în administrație se salvează în format deschis. Legiuitorii noștri în loc să-și bată capul ce standarde să impună prin lege pentru a fi folosite în administrație, ar trebui de fapt să legifereze folosirea standardelor deschise - și astfel problema accesului universal la date publice s-ar rezolva automat.

Folosind FOSS, standarde deschise si formate deschise, administrațiile locale realizează interoperabilitatea - adică orice sistem informatic poate comunica cu altul fără nici o restricție. Adăugând la acestea conținutul deschis (care permite în mod explicit copierea sau modificarea sa de către oricine, de exemplu Wikipedia) se ajunge la servicii deschise - toată informația gestionată în cadrul administrației se publică automat și devine accesibilă. Cunoștințele acumulate în cadrul administrației locale nu se pierd în timp din cauza schimbării formatului datelor uzuale sau a noilor programe utilizate, ci devin un bun public - care se poate accesa, copia, indexa și căuta oricând și de oriunde de către cetățean.

Tehnologiile deschise ajută chiar și la managementul dezastrelor. Cazul Thailandei este un exemplu relevant - deoarece diferitele provincii foloseau programe și formate de documente diferite, după ce au fost lovite de furtună totul s-a blocat pentru o perioadă de timp pentru că nu se putea comunica - documentele transmise electronic în zonele izolate nu se puteau citi cu programele de acolo. Lipsa comunicării a dus la însemnate pierderi materiale și umane.

Guvernanții noștri au preferat până acum tehnologiile și programele proprietare (cu cod sursă secret), la prețuri exorbitante, punând România la discreția unor corporații străine și plătind acestora biruri de sute de milioane de euro din taxele noastre sub formă de licențe. În Franța, Parlamentul a hotărât să folosească Ubuntu, în Danemarca folosirea standardelor deschise va fi obligatorie în administrația publică centrală, regională și locală de anul viitor, Linux este folosit pentru controlul de trafic aerian în Germania monitorizând milioane de zboruri anual, armata suedeză migrează o parte dintre servere pe Linux, regiunea Extremadura din Spania a migrat complet pe Linux și a economisit 18 milioane de euro și exemplele continuă. La noi când se va întâmpla ceva asemănător?

Pentru a vă face idee despre multiplele aspecte ale conferinței eLiberatica, propun următoarele linkuri:

eLiberatica live! at Filip Cherecheș-Toșa
Weblogul lui Zoli : eLiberatica - prima zi
Live Blogging de la Eliberatica [alex brie . net]
Back from Transylvania (unbitten) / freedom bits / greve / Fellows / The Fellowship - Fellowship of FSFE

Bogdan ManoleaDintre conferențiari trebuie amintiți cel puțin Monty Widenius, principalul proiectant și supervizor al MySQL, cel mai popular sistem de baze de date, Brian Behlendorf, unul dintre inițiatorii proiectului Apache, serverul care susține peste 60% din web, Zak Greant, reprezentând Mozilla Foundation, creatorii celui mai răspândit browser FOSS, Firefox, Jim Willis (Director of eGovernment and Information Technology, Rhode Island, SUA), Georg Greve (președinte Free Software Foundation Europe), Aleksander Farstad (antreprenor în domeniul OS/FS, fondator și CEO al eZ systems) și Kurt von Finck (din partea fundației GNOME și a celor ce dezvoltă distribuția Ubuntu). Din punct de vedere a tematicii acestui site vorbitorul cel mai relevant din România a fost Bogdan Manolea (în foto, stânga),  unul dintre coordonatorii proiectului Creative Commons Romania.

Nu în ultimul rând trebuie amintit eroul zilei: Lucian Savluc (în foto, sus), care a realizat imposibilul: a organizat împreună cu cei care l-au ajutat eLiberatica. Grupurile de dezvoltatori FOSS din România au fost slab reprezentate la această ediție a eLiberatica. Următoarea ediție își propune să implice mai mult comunitățile open source din România, propunându-le un cadru de dialog. Unii dintre ei spuneau, mai în glumă, mai în serios, că așa ceva nu este posibil. Poate ecourile acestui eveniment îi va însufleți, și vor spune și ei împreună cu Lucian Savluc la următoarea ediție a eLiberatica: NOI TOȚI reprezentăm Romanian Open Source and Free Software Initiative.

 

Autor (text și foto): BAKÓ Mihály, Fundația Strawberrynet

Mulțumiri lui Ionuț Apostol de la organizația Terra Mileniul III pentru corectură. Pentru o afișare corectă folosiți un browser care respectă standardul CSS (orice în afară de MS Internet Explorer.)

CC: unele drepturi rezervate.

În fotografie, de la stânga la dreapta: Georg Greve, Kurt von Finck, Brian Behlendorf, Bogdan Manolea și Zak Greant (în picioare).

imagine secundară
apcAssociation
for Progressive
Communications


strawberrynet